Culoarea studentiei

februarie 1, 2010 at 6:01 pm (Uncategorized)

Afara minus 4 grade C,  in camera de camin plus  4 grade C, se simte miros „proaspat „, de fum, din nou a fumat colegul de camera şi a uitat geamul deschis. În partea dreapta un pat alb, pe el se află un stetoscop, un halat alb şi o mulţime de carţi, „Anatomia omului”, „Vase şi nervi”, „Biologie celulara”, „Papilian I”, „Papilian II”, toate aranjate ordonat fara nimic subliniat în ele. In dreapta camerei totul pare ca la începutul anului universitar, însă suntem la sfarsitul lui ianuarie când sesiunea a început deja. E aproape ora 1 iar Arian, studentul care locuieste in dreapta nu a ajuns in camera.

Când întoarcem privirea spre stânga vedem o lenjerie de pat gri cu pete negre. Doua pixuri, căteva cursuri scrise de mână, cartea „Jurnalistul universal”,  si un leptop vechi deschis în Microsoft Word în care e scris un feature despre „A fi student în România lui 2009”. Andrei, student conştiincios la jurnalism in anul II, se straduieste să citeasca cursurile la tehnici de investigare jurnalistică, pentru că în dimineaţa urmatoare are de susţinut un examen.

Între tinp în camera apare şi Arian, studentul la medicina în anul I. In mână dreapta ţine o ţigară, care pare să se fumeze singură şi o listă de preţuri ale examenelor din primul semestru. Din buzunarul stâng de la blugi îi atârnă un hands free iar în celalat buzunar are un teanc de fiţuici minuscule. Aşa a hotârăt studentul de la medicina să îşi pregatească materialul pentru examenele ce urmează. Ce poate face altceva, materia de la medicină e multă iar tentaţiile studenţiei sunt mari.

În timp ce studentul de la jurnalism visează la un 10 şi aspiră la o bursă pe propriile puteri, viitorul medic speră să poată frauda examenele, prin mituire, copiere sau de ce nu prin prestarii servicii, multumintu-se cu o notă de 5.

După sesiune Andrei realizează că a rămas cu multe informaţi utile pe care le va folosi în cariera sa de jurnalist, iar media lui e undeva peste 9.5. În timp ce Arian trage linie şi realizează că a păgubit parinţii cu o suma de peste 800 de euro iar în minte iau ramas doar tarifele examenelor şi gândul că nu a reuşit să le platească pe toate, el sa încălţat şi cu trei restanţe.

Prin urmare concluzia nu este că avem o ţară de jurnalişti de nota 10 şi o ţară de medici sub 5. Pentru că acesta nu este un studiu social ci doar un exemplu care ne demonstrează că România are studenţii împarţiţi în cei talentaţi şi cei „tari în taţi”.