Inocenţă
„Nu sunt ce par a fi – Nu sunt Nimic din ce-aş fi vrut să fiu!… Dar fiindcă m-am născut fără să ştiu, Sau prea curând, Sau poate prea târziu… M-am resemnat, ca orice bun creştin, Şi n-am rămas decât… Cel care sunt!…” (I. Minulescu)
Atinge-mă precum ploaia… sunt fetiţa inocentă, nascută din intămplare, sau nu… nu sunt ce par, nu zambesc cu sufletul, decat rar, foarte rar, cand mă alinţi tu precum un strop de ploaie. Nu sunt nimic din ce am vrut sa fiu, dar am multe roluri si filme in care am sa joc, ce regizor minunat e viata. Sunt crestin si accept tot, dupa furtuna vine mereu soare. Tot ce am iubit am iubit singură, cu inima, in iubire am zâmbit si chiar râd cu sufletul. Si intotdeauna râmăn ceea ce sunt, o fretitza nascuta făra programare, şi nici nu ştiu durata acestei sederi pe lume. Zambesc cu chipul si viata merge inainte, te sărut din trecere si sufăr in singurâtate, viaţa merge inainte cu sau fara noi, care noi? Pai noi doi…
Hello world!
Welcome to WordPress.com. This is your first post. Edit or delete it and start blogging!
Radingorita's Blog 