A walk to remember
Un artist, e un om cu multa iubire in suflet, un indragostit, ratat si ii place sa se vada ca e destept.
Timpul, teama am de viitor in care pasesc singura, eram doi, acum sunt unu, singura precum pasarea rapitoare din muntzi, dar eu nu sunt rapitoare, nu rapesc sentimente, iubeste-ma doar pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce nu pot fii. Ce sa fac am trupul legat de distanta, km pe care ii urasc. Cum sa lupt pentru iubire cand am pierdut un mare razboi cu increderea, dar cine, cine imi incalzeste trupul in somn, nimeni pentru ca singura sunt pe lume. Nici la propriu nici la figurat nu te mai pot lua in bratze… si ce rost are sa zic ca pe tastatura se aude pic pic… Orcum nu pot cersi „credere” ea se dobandeste.
Mi-as dori sa am un suflet de gheta care sa nu sufere si sa nu arate k lacul din apropierea blocului meu, tot trist din cauza toamnei care il face sa fie asa, dar vine ea iarna si ingheatza si stelutzele de zapada se astern pe el, iar doi altzi indragostiti poate se vor iubi… ferice de ei. Am fost si eu odata iubita… dar acuma in iubire sunt singura.
Neputincioasa ma declar, si in suflet raman un copil care sufera, iubeste si cerseste atentzie prin fapte bune, sunt credincioasa, poate asa, voi fi fericita in rai. Porenesc spre locul unde toamna e asternuta precum in dragostea mea, ce loc frumos, odata a fost al nostru, acum e al altora, sau doar al meu, sau poate al celor doi indragostiti de pe 1 ianuarie pe veci. te iubesc.
Un jurnalist e un actor ratat si ii place sa se vada ce e destept.
Radingorita's Blog 
Lasă un comentariu